Ce si cum spui

In urma cu cativa ani, in compania unui foarte bun amic- atunci ceva mai putin decat acum, pentru ca abia il cunoscusem, si totusi ceva mai mult decat acum... vorbeam cu convingere despre faptul ca o tipa ce poarta fuste de doua palme isi merita definitia, dat fiind faptul ca identitatea nu e numai in buletin ori exprimata doar in cuvinte, ci si in aspectele putin mai greu de controlat, ca gesturile, mimica, vestimentatia..
Ei bine, timpul a trecut, iar eu am inceput sa port si altfel de haine .. Ma simt bine in ele; rochite de vara scurtute, cu spatele gol.. Iar cei ce-mi pun o eticheta sau alta pentru faptul asta sunt cei care se ghideaza dupa aparente, iar o astfel de judecata stabilita inainte de a vedea lucrurile in ansamblu, inainte de a observa o eventuala interdependenta intre toate aceste moduri de comunicare nonverbala si nu numai, e riscanta;
Este si o problema de atitudine, iar privirea, privirea spune multe- pe de alta parte, e la fel de adevarat faptul ca o anumita tinuta impune si o atitudine adecvata(nu te poti imbraca elegant si sa porti pantofi cu toc pentru a sta in fata blocului pe bordura cu baietii)
Cat despre fluieraturi pe strada, pipaieli si comentarii cu caracter lasciv...am avut parte de un asemenea tratament si cand purtam o fusta pana in pamant.
Si sincera sa fiu...nu prea-mi pasa de cei care ma includ intr-o anumita categorie, eu stiu cum sunt si mi-e de ajuns.
In plus, e si o chestiune de interpretare...care spune multe despre subiect- aceeasi fusta scurta ii poate comunica unuia(nonverbal) ca respectiva vrea "sa agate", ca sa ma exprim elegant, si altuia ca... ii este cald. Si daca Marioarei ii este cald si doar atat, nu o sa ii ia in seama pe cei care fluiera. Si invers.