Filme preferate: "Amadeus"; romanesc- "De-as fi Harap- Alb", cu Florin Piersic
Carti preferate:"Defaimarea lui Paganini", "Lupta cu ingerul", "Viata lui Anthony Quinn", "Vise si vedenii".
O singura concluzie: muzica este singurul lucru care te orbeste cu adevarat- oricare ar fi ea. Si avantajul din faptul ca vorbesc despre spirit este ca poti alege efectele sale. Atat timp cat vezi cum orbesti...
LAURENTIU CAZAN. O persoana publica, un cantaret de mare valoare, la ale carui concerte am mers de cateva ori. L-am cunoscut la nunta surorii mele si am observat ca este foarte sociabil- motiv pentru care, dupa ceva timp, i-am cerut un interviu.
In camera de lucru, o multime de CD-uri, DVD-uri, casete video, diplome, trofee, un pian, o chitara si cateva icoane. Am stat de vorba si am aflat ca si pe dumnealui, ca si pe mine, il irita comportamentul agresiv al "smecherilor" de astazi, care face furori printre romani pentru ca e "la moda", atragand astfel toti snobii(nu formeaza o cantitate neglijabila!); ca este revoltat de faptul ca Eminescu nu mai e apreciat, ba dimpotriva- se face tot posibilul pentru a transforma frumosul spirit al acestuia intr-o imagine josnica; ca, desi e barbat- si chiar cunoscut, este totusi tinta unor atacuri verbale violente.
Cum va simtiti in pielea lui Laurentiu Cazan?
E o intrebare destul de filosofica... Raspunsul este: si bine si rau.
In ce sens?
"Bine" atunci cand traiesc momente de bucurie pe scena, recunoastere a ceea ce fac eu in muzica; "rau" este atunci cand ma simt coplesit de prea multa popularitate- sunt momente cand iti doresti sa mergi pe strada ca un om simplu.
V-a indrumat cineva catre aceasta meserie?
Da. In primul rand, tatal meu canta la muzicuta... el m-a invatat sa cant... de la 3 ani cantam la muzicuta, dar un rol foarte important l-a avut educatoarea mea din Bacau, care a insistat foarte mult sa fiu dat ori la o scoala de muzica, ori de arte, pentru ca sunt talentat si la desen.
Povestea e interesanta: cand m-am dus la examen, in clasa I, nu implinisem 7 ani si locurile de la Liceul de Muzica se ocupasera; cu toate acestea, profesorii de la acel liceu, dupa ce m-au audiat, au fost atat de entuziasmati, incat au mai infiintat cateva locuri.
Ati regretat vreodata ca ati ales muzica?
Nu. Niciodata. Daca as avea zece vieti, as dedica una studiului muzicii, una desenului, astrologiei... Traim prea putin.
Ce diferenta este intre publicul din strainatate si cel romanesc?
Diferenta nu exista. N-as putea spune ca exista o diferenta in modul de manifestare. Diferentele sunt altele intre popoarele noastre, diferente care tin de trecutul nostru istoric(de exemplu- WC-urile- un popor se vede cum intri in tara lui, dupa cum sunt toaletele).
Cred despre noi ca exista un paradox: pe cat suntem de ospitalieri, sufletisti, credinciosi, pe atat suntem de dezbinati. Romanii nu sunt in strainatate bine primiti.
Aveti vreun idol?
Da, in muzica- Stevie Wonder, Led Zeppelin, Paco de Lucia, Jose Felicitano, Jimmy Hendrix.
Cum vedeti preferintele romanilor, preferinte care tind sa se uniformizeze in materie de muzica?
Raspunsul meu este asa: nu absolutizez aprecierile mele, dar trebuie sa spun ca majoritatea celor care iubesc kitsch-ul si incultura sunt in special din zona sudului Romaniei, a fostului Regat. Bineinteles ca aici exista o elita, in acelasi Regat, exceptionala. Dar raportul dintre buni si rai in zona asta este unul mult mai periculos decat in Moldova si Ardeal. De exemplu, manelele in nici un caz n-au fost create sau importate de la Iasi sau Timisoara.
Ce inseamna fanii pentru dv.? Va dau incredere in dv., va ajuta la nevoie sau pur si simplu va atrag aprecierea pentru ca stiu ce inseamna muzica de calitate?
Sunt fani si fani. Exista o categorie de fani care intelege cu adevarat ceea ce cant eu si ceea ce vreau sa exprim prin muzica si cealalta categorie, creata probabil dintr-un sentiment de snobism; oricum, ii iubesc si pe unii si pe altii deopotriva.
Daca ar fi sa alegeti sa faceti altceva, unde v-ati vedea?
M-as vedea pictor, sculptor, astrolog ori un fel de Cousto. Mi-ar placea sa merg pe urmele povestirilor lui Jules Verne.
Sunteti foarte calm; asa ati fost dintotdeauna?
Sunt o combinatie de exuberanta si furtuna spirituala.
Sunteti buzoian. Va mandriti cu asta?
Nu sunt buzoian, dupa locul de nastere sun bacauan. In Buzau n-am petrecut decat 9 ani dar am avut norocul sa cunosc oameni extraordinari care m-au ajutat mai tarziu in cariera mea, ca Mihaela Runceanu. Am locuit 9 ani in Bacau, 9 in Bucuresti, 9 in Olanda...
Interviu realizat de Andreea Gheorghe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu